E pentru tine

Dovedeste ca poti!
- eu stiu ca da -
- eu am incredere in tine -
- eu stiu ca poti - .
Adevarul e-n mintea ta,
nu in cuvintele mele
dar
- eu stiu ca poti -
- eu am incredere in tine -
- eu traiesc cu un scop -
si mai mult decat atat
- nu gasesc cuvintele
sa-ti spun ceea ce-as vrea -
Eu am cea mai mare incredere in tine,
am incercat sa te inteleg
- eu stiu ca poti -
- eu stiu ca tu te poti salva - .

Trebuie doar sa zambesti,
sa ai incredere si tu.
nu in mine
ci in propria ta persoana.


Acum, dupa ce am scris acestea pot spune mai multe.
Ma oftici ingrozitor atunci atunci cand nu faci nimic. Ma doare atunci cand taci. Imi vine sa plang atunci cand vad ca te lasi invins... Multumesc ca m-ai lasat sa sparg un zid de sticla, dar totusi acum nu-mi mai aduce nici o satisfactie...
Fa-ma sa nu-mi regret gandurile pe care nu am curajul sa le scriu acum...
Fa-ma sa fiu mandru...

Multumesc!

In memoria muntilor...

Asa cum ii admir pe cei care au luptat excelent cu viata, nu pot sa nu arunc o privire, sa nu le inchin o lacrima, sa nu ma gandesc cu regret la cei care au fost invinsi de viata. Ma refer aici in special la Jim Morrison si Kurt Cobain, fata de care ma simt mai apropiat. Nu este uitat insa nici 2Pac si toti raperii care au avut soarta lui. Se vede ca viata are doza de excese care dauneaza, dar altfel care ar mai fi farmecul ei? Care ne-ar mai fi lupta? Este foarte important sa intelegem ca putem invata ceva din trecut. Putem invata ca timpul ne are la degetul lui mic. Ca ne poate controla. Ca ne poate lua viata intr-o secunda, ca se poate juca cu timpul mortii noastre asa cum si noi ne jucam mai inainte cu viata. Cele mai triumfatoare morti au loc in timpul exceselor. Atunci cand te simti mai sigur pe tine, mai implinit, atunci cand simti ca nimic nu te mai poate infrange - pentru ca sunt sigur ca asta simteau ei in momentele mortii - atunci esti infrant chiar de timp. Cel care pana acum ti-a fost prieten. Eu personal prefer sa-mi iau modelul lor. N-am de gand sa ma las invins de nici un om, iar daca timpul va ajunge la concluzia ca trebuie sa-mi faca cunostinta cu moartea, atunci ma voi increde in el. Dar pana atunci ii voi fi cel mai crunt dusman. ceea ce sunt deja. Voi lupta cu el toata viata. Pana cand ma va invinge. Sau , mai putin probabil, il voi infrange. Eu sunt romantic. Pot sa pun pariu ca si ei au fost. Daca nu intelegeti propozitia, luati o carte si cititi ce inseamna romantic. Ma inchin in fata lor, le multumesc pentru exemplu, ma mandresc cu faptul ca ei au fost asemenea mie. Eu nu imit pe nimeni, deci nu eu sunt ca ei. Pana la urma lupta va fi a mea, este a mea, poate ca o voi castiga. Cel mai important este ca am incredere in mine. Ca ma consider puternic. Ca nu voi lasa pe nimeni sa ma controleze. Nici macar timpul. Ar trebui sa intelegeti asta.

Chinul inca are viata lunga. Inca sunt destinat sa ma zbat. Inca imi sunt profetite lacrimi. Dar voi fi cea mai fericita persoana din lume. Un rocker romantic. Un romantic ce provoca viata... pregatit sa faca tot ceea ce lumea considera ca nu este in regula. Precis propozitia asta te sperie. Asta e... 

Fuck

La naiba cu toti cei care se cred superiori! Nu dau doi bani pe toti cei care cred ca au vre-o putere asupra mea, pe cei care cred ca ma pot controla. Nu-mi pasa de toate prostiile pe care le scoateti din gurile voastre. tot ceea ce imi spuneti ma lasa rece. Pe cei care tin la mine s-ar putea sa ii doara chestia asta dar trebuie sa stii ca degeaba spui ca tii la mine , ca poate ma iubesti, daca nu ma intelegi. Eu imi permit sa iau viata ca o gluma doar pentru ca fac parte dintr-un joc al ei. Un joc crud, terifiant... Poti sa tipi la mine cat vrei, poti sa fii indiferent, poti sa ma faci bataia ta de joc. Nu imi pasa dar nu am sa accept. De ce? Pentru ca imi esti egal. Esti om. Sunt om. Iar asta imi permite sa fac aceleasi lucruri pe care tu le faci. Varsta nu inseamna nimic. DECLARATIA DREPTURILOR OMULUI nu prevede nimic in funtie de diferentele de varsta. Toti oamenii sunt egali. Se pare ca Romania mai are mult pana sa inteleaga chestia asta. Sunt doar oameni cu idei preconcepute, care se implica doar pentru a-si vedea numele trecut pe hartie, nu pentru adevaratul scop al activitatii. Cica suntem impotriva violentei in scoli. Impotriva oricarui tip de violenta. Altele se fac ca nu se vad. Imi pare rau ca timpul m-a adus undeva unde nu ma simt bine. Intr-un secol XXI de care mi-e mila. Mi-e mila de prostia oamenilor. Mi-e mila de ei pentru ca-si manifesta o cruzime disperata. Singurul punct care imi mai da satisfactie este ajutorul pe care il acord altora. De mie prea putin imi mai pasa. S-o ia naiba de viata... Nu ma consider vinovat cu nimic, nu am de gand sa mai depun nici un efort pentru a ma mai ridica din rahatul in care ma aflu... Pamantul mi-a fugit de mult de sub picioare, am cazut de mult - dar acum, mai mult ca oricand. Multi ar trebui invatati sa fie oameni, nu cum sa traiasca. Multora ar trebui sa li se faca o lectie de viata.

EU - nu tac si nu am sa tac niciodata. Asta are sa-mi fie principiul. Iar daca nu va convine , spuneti-mi. Deja m-am gandit sa ma transfer din liceul asta idiot, dar... de care m-am indragostit. Doar pentru ca unii oameni nu stiu sa fie oameni. Dar... altii au nevoie de ajutorul meu. Altii pentru care eu trebuie sa traiesc. NU doar aici, ci chiar in viata.

Fuck life!
Eu - nu mai are rost sa spun.

Bye! 

American Psycho

Probabil ca doriti sa stiti de ce tocmai poza asta... de ce? pentru ca asta e viata, pentru ca voua va place sa nu o vedeti asa, pentru ca sunteti constransi. Asta este viata! V-ati lasat pacaliti daca ati vazut-o altfel. Viata e o drama. Nu va permit sa ma contraziceti pentru ca stiu ca asa este. Nu mai am chef sa stau la povesti, sa ma mir de ce plang, sa ma plang ca m-am lasat dus de un joc - nu pentru ca am fost pacalit, ci pentru ca jocul mi se parea fantastic si am vrut sa-l continui - . Asta e cruzimea pe care o vad eu in viata. Ha, ha, ha, ha... Vrei sa simti gustul ei? Te provoc... Eu am fost provocat...

Candva tot ma vei crede...

Candva tot ma vei crede... sunt sigur de asta. Nu conteaza daca acum sau dupa ce voi muri... candva ma vei crede si-mi vei da dreptate.
Nu conteaza daca acum, in momentul in care aceste cuvinte se astern pe hartie, tu ai ceva in comun cu mine... Ai avut sau poate vei avea...
Nu conteaza daca poate acum eu plang pentru tine... Conteaza ca tu sa fii fericit. Sa-ti traiesti viata. Ma bucur pentru tine. Conteaza sa nu fii prins de alte forte...

Candva tot ma vei crede...
Nu conteaza cand...
Eu incerc doar sa traiesc...

PS : Si daca ti-as spune ca nu sunt cine crezi? Ca nu am fost niciodata. Ca nu ma cunosti si ca nu ma vei cunoaste niciodata, nu pentru ca nu poti, ci pentru ca n-am sa te las. Exact . Sunt crud. M-am saturat sa vezi in mine un idol. Candva poate voi face asemenea personajului lui Dostoievski. Nu vei avea sansa sa ma vezi pe mine din interior. Stai departe de mine!!! Spune sufletul meu. Chiar acum imi scriu o poveste aiurea, o poveste cruda, nemiloasa care poate sa sperie. nu ti-o voi arata niciodata. I-o voi arata doar lui...

Daca...

Ma gandeam ca daca mi-as face gandurile publice, daca cu adevarat le-as arata liceului, lumii, prietenilor, multi m-ar izola. M-ar considera un adevarat ciudat. Mult mai rau decat sunt considerat acum.
M-am hotarat sa devin prost, sa nu mai gandesc acum, dar sunt sigur ca nu am nici o sansa, au incercat si altii inaintea mea.
Daca as fi sigur pe propria mea persoana, pe propriile mele sentimente, ganduri, as fi cea mai implinita persoana din lume... Nu as mai avea nici o problema... Nu m-as mai plange ca nu sunt inteles, ca sunt vorbit pe la spate, pentru ca pur si simplu nu le-as mai da motive... Nu i-as mai lasa. As fi fericit.

Pana atunci nu-mi ramane decat sa incerc viata...

A beautiful mind

“Si cate tipete, cata galagie, vorbarie, cearta! Si ce aiureala, ce ticneala, ce prostie si vulgaritate, si eu sunt singurul vinovat din toate. De altminteri, uneori e amuzant – pentru mine in tot cazul. Nu-mi pot da seama ce s-a intamplat cu mine, daca sunt intr-adevar intr-o stare de frenezie sau pur si simplu am luat-o razna si am sa-mi fac de cap pana cand au sa ma lege. Uneori mi se pare ca mi se tulbura mintea. Iar alteori mi se pare ca nu-s departe de copilarie, de banca mea de la scoala si ca ma tin de sotii grosolane.”

F.M. Dostoievski – „Jucatorul” 

Imprevizibil

Ma trezesc dimineata plutind... Azi mi-as dori sa pot face tot ceea ce nu am facut ieri. Mi-as dori sa nu mai pierd ocaziile care mi se ofera. Astazi privesc in sus, parca acum as descoperi lumea. Mi se pare totul atat de nou, atat de necunoscut... Nu imi pari atat de proaspat intors in viata... Imi doresc cu nebunie sa te intalnesc...

Nu stii niciodata ce iti rezerva o noua zi... Azi poti sa mori, azi poti sa faci lucruri pe care nu le-ai mai facut... Tu nici nu stii ca eu nu stiu ce sa fac, ce fac, cine sunt... Tu esti cu ale tale... eu cu mine... nici macar cu ale mele.

Tu nici macar nu stii ca azi poti face lucruri noi. Ca ma poti vedea altfel. 

Noaptea

Alaturi de intuneric e nepasarea... E raul... Alaturi de intuneric e tot ceea ce poate fi mai rau din mine, din rau... Alaturi de intuneric sunt eu...
Cel mai bun prieten al meu e noaptea. Noaptea ce lasa loc interpretarilor. Noaptea ce nu se prezinta pe fata.
- salut, sunt noaptea. Cel mai groaznic cosmar al tau...
Poti afla mult mai multe din intuneric decat iti arata lumina.
Noaptea nu este niciodata draguta. In schimb este extraordinar de frumoasa. Noaptea te poate ucide in timp ce tu inca ii admiri frumusetea.
Noaptea este veninoasa...
Intunericul este veninul ei... 

O clasa de nebuni : de la mine pana la profa

Nebun = persoana care iese in evidena prin anumite caracteristici care le par ciudate celorlalti.
Ex : - aud voci
- nu tin cont de reguli, viata, norme
- desi respect oamenii nu ezit sa le vorbesc ridicat

Ce m-a facut sa scriu asta? Simplu : viata. Astazi (16 mai 2006) a trebuit sa dam test la mate... Cu ocazia asta am vazut ca diriga are de gand sa lase cativa colegi pe vara... Asta e totusi alta poveste. Dupa ce ca nu m-a lasat sa stau in banca cu Alex, caruia aveam de gand sa-i acord un minum ajutor, m-a mutat in alta banca, prima mai exact, cu un alt Alex. Hai – asta s-a mai tolerat (obsesie pedagocia – sindrom ce se manifesta la profesori in momentul in care supravegheaza desfasurarea unui test, examen, teza, etc...).
Prima bomba: dupa ce ca stateam linistit in bancuta mea de imprumut, diriga imi atrage atentia cum ca vorbeam... Cum, tot eeeeuuuuuuuu? Vinovat era de fapt colegul din spate, Mihai, care isi recunoaste vina, imi tine partea, si culmea : diriga nu ne crede. Bomba a doua : cam dupa 5-10 minute dupa evenimentul precedent, diriga imi atrage atentia cum ca... vorbesc!!!!!!! Deja exasperat la culme, nebun cum ma stiti, nemaispuortand invinuirea pe nedrept – mai ales ca de data asta nici eu si nici macar Mihai nu am vorbit – depun un ultim efort de a o convinge ca nu sunt de vina... Nemaiputandu-ma controla imi lansez si eu bomba in fata intregii clase : „si eu care ma credeam pe mine nebun”. Norocul meu ca diriga a luat-o ca o gluma, mai ales ca nu a fost cu intentie (totusi va spun eu : aude voci).

La sfarsitul testului ma plang ca nu am timp sa rezolv ultimul exercitiu. Raspunsul profei : Normal, daca ai vorbit toata ora!!!!!!!!
Situatie sa-ti rupi parul din cap nu alta...

Asadar : nu este mereu vina mea, nu toti profesorii sunt exemplari, nu toti oamenii sunt perfecti.

La revedere, drum bun... Oi fi eu veriga slaba dar lantul se rupe din cauza altora...
Si apoi imi spuneti ca nu am motive sa fiu nesimtit, sa-mi spun liber parerea, sa tip, sa fiu nebun... 

Pacate, regrete, tentatii – da, da, da

Mi-as ucide ingerul pazitor daca as putea avea garantata inocenta... daca asta m-ar scuti de vechile pacate.

Dar cat voi putea trai astfel? Sunt sigur ca m-as repeta. Sunt sigur ca nu as putea sa nu redevin demonul din subterana inimii mele, propriul prizonier, sclavul vechilor slabiciuni si ispite.

Daca as spune ca nu as repeta tot ceea ce port rau in memorie – m-as insela... Daca as spune ca ma lepad de toate pacatele trecutului – as minti... Le regret dar ele apartin trecutului meu. Trecutului meu care astazi ma bantuie. Si prezentul ma bantuie. Propriile mele lacrimi ma infierbanta. Chiar mi-as repeta pacatele. Chiar e foarte posibil sa infaptuiesc ceva nou. Am ajuns sa-mi planific condamnarea...

Ai vrea sa stii daca as face lucruri care contrazic normalitatea, realitatea, care m-ar caracteriza drept ciudat, diferit?
Da, chiar as face-o. Tocmai gandul ca pot lupta cu viata ma indeamna la asta.
Vrei sa stii daca sunt in stare?
Da – sunt.
Vrei sa stii ce gandesc? Poti afla...Iti pot arata ceea ce te astepti sa-ti arat... dar totodata s-ar putea sa te sperie!

Tu

As scrie despre orice altceva, numai despre mine nu. As vrea sa nu mai am nevoie sa ma vad, sa stiu ca exist... As vrea sa ma pot bucura cu adevarat de mirosul florilor, de sunetul tunetului, de lumina soarelui fara sa ma gandesc la „ce ar fi daca eu...?”.

Altceva

Tu imi dai putere sa ma trezesc dimineata. Tu imi golesti inima atunci cand ma gandesc ca e posibil sa nu vii. Iti caut privirea... Cat e de posibil...? Cand nu esti langa mine te caut... Cand pleci – te las dar in gandul meu sunt trist... Tu imi dai puterea sa traiesc... 

Un alt gust...

Dincolo de cele mai ascunse ganduri, dincolo de ceea ce putem gandi, mai presus decat credinta, mai nobila decat speranta, mai trimfatoare dacat lumina – este iubirea.
Dincolo de adevar, dincolo de oxigen se afla un alt mod de a-ti trai viata : iubind.
Nu conteaza cum, nu conteaza de ce, nu conteaza pe cine – conteaza doar ca tu ai simtit ca viata poate avea un alt gust... unul de nebunie amestecat cu iubire...

l-am simtit si eu...

Viata

3 directii. 3 dimensiuni. Gratii. Prizonierul propriilor mele ganduri, neputincios in fata sentimentelor.
Ma pierd intr-o lume pe care nu o inteleg.
mi-as dori ca cineva sa vina si sa-mi indrume pasii... nu spre viitor ci spre alegerea prezentului. Mi-as dori ca cineva sa ma ia de mana si sa-mi arate viata. 

Cantecul nebunului

Cântecul nebunului - de Ion Minulescu

Ei sunt cuminţi...
Eu sunt nebun...
Dar cum Eu sunt ce-am fost mereu -
Poate că cel cuminte-s Eu -
Deşi de câte ori le-o spun,
Eu pentru Ei...
sunt tot nebun...
Eu mă urăsc că nu-s ca Ei...
Eu îi iubesc că nu-s ca Mine...
Ei beau
Şi mint fără ruşine -
Şi-n ochii prietenilor mei
Trec drept nebun...
că nu-s ca Ei...
Lor nu le place-amanta Mea...
Mie nu-mi place-amanta Lor...
Ei văd cu ochii tuturor
Femeia...
Eu n-o pot vedea
Decât cu-ai mei -
Amanata Mea...
Dar cum din Ei toţi numai Eu
Nu sunt ca Ei,
Am să mă duc
De voia mea la balamuc
-Şi fiindcă nu-mi va părea rău,
Cumintele voi fi tot Eu!...