Cuvinte despre un inger

Doua aripi imaginare se alatura intr-un punct comun, la locul unde un singur sarut doare mai mult decat o sabie ascutita. Niste pene argintii stau zgribulite pe aceste aripi enorme si fascinante asemenea unor brazi singuratici pe un munte impunator. In fata lor se ridica , luand nastere chiar in acest moment, o fiinta carismatica, misterioasa, obsedanta... se naste dintr-un fluture rar, prins in mainile mele ca intr-o secunda inghetata ce e gata sa-i asigure moartea... mi-e mila...
Ma dau cativa pasi in spate sa arunc o privire catre proaspat metamorfozata fiinta scapata din crudul timp inchis in sine. Niste ochi inexplicabili asezati ca doua stele pe un chip asemenea unei harti a fericirii... Ochii sunt cei mai importanti din toata povestea asta... si chiar mai mult... aripile!
Acesta este un inger!
O minunatie de inger, ceva nemaintalnit, venit din alta lume se materializeaza dintr-un fluture... dar stiu ceva! Este ingerul meu, ceva ce vine la mine atunci cand focul se aprinde mult prea amenintator din niste cuvinte fara sens. Este ingerul meu ce s-a imbracat in culoarea puritatii si a iubirii, in ceva inexplicabil dar minunat...

Am si eu un inger! O minunatie de inger, ceva nepretuit, ceva de-a dreptul extraordinar... pentru care n-am nici macar un cuvant de a spune ceva cat de cat complet... este un inger material dar care are in el suflet din sufletul meu... nu stiu cum sa explic asta – de fapt nici n-am nevoie sa explic cuiva.
Tacerea se strange intre noi ca o vipera, insa nu ne doboara pentru ca noi n-avem nevoie de cuvinte pentru a ne tine in picioare... pentru a sta drepti... avem nevoie doar de inima, de sentiment...
Cateodata mai stau in fata acestui inger si ma simt imbracat, imprejmuit, inchis in aceasta pereche de aripi frumos farfumate, incat lacrima care se scurge din ochiul poleit cu platina nu mai este decat un pret sidefat a ceea ce este si va fi un cuvant inca nerostit cu adevarat insa niciodata uitat... un inger.
Si cat de multe as avea sa-i spun ingerului asta... nici eu n-as mai gasi vreodata ganduri pentru a cuprinde cat de putine cuvinte. Dar am invatat ca daca vreau sa-mi gasesc comoara pe care o numesc FERICIRE (altfel spus – ADEVAR, mi se pare ca sunt unul si acelasi lucru) trebuie sa sap nu doar prin niste inimi impietrite, ci si prin tacerile invizibile, si prin amintiri, si prin profetiile ce au fost aruncate peste noi de zeii nebuni care ne-au ispitit candva cu aripile fosforescente ale Timpului. Am atat de multe sa-i spun incat cuvintele fug de mine inspaimantate ca am sa ajung sa le condamn din cauza ca nu vor fi vreodata capabile sa exprime tot ceea ce eu am ajuns sa simt. Sunt chiar si eu insumi uimit de efuziunea de senzatii ce m-au acoperit din cap pana-n picioare...
Desi n-am gasit niciun cuvant disponibil cu adevarat... am constatat ca nici macar n-am nevoie de vreunul. Pentru ingeri nu exista cuvinte adevarate asa cum nici nu te poti astepta ca ei sa-ti ofere vreunul... ingerii nu fac decat sa-ti ofere ceea ce au ei mai bun... credinta in ceva... credinta in ei.
Eu cred in ingerul meu si cred in credinta lui fata de mine si fata de acea lacrima pe care o alung si astazi atunci cand mi se acumuleaza in coltul ochiului trist... Ingerul meu ma tine de mana si ma duce pe drumul catre Fericire, intr-o stare hipnotica pe care ceilalti nici macar n-ar putea-o banui, ce sa mai spun de a o intelege.
... dar e ingerul meu, bucuria mea, fericirea mea, partea mea din Rai, partea mea din ceea ce mi-a fost destinat de la bun inceput... O POVESTE CU UN INGER. O poveste ce incepe intr-un paradis tacut si se prelungeste intr-un vis somnambulic...
... dar e ingerul meu si-mi pasa mai mult decat oricand daca inca i se vad in oglinda unor cuvinte aripile zgariate de efortul de a ma duce pe drumul catre fericire...
E ingerul meu si nimic nu m-ar putea face sa-l parasesc, sa trec de partea cealalta... pentru ca doar un inger am, si pt. ca doar un inger ma intelege si imi mai zambeste din cand in cand... atunci cand nu se enerveaza :D.
Pentru ca doar un inger am si el este intreaga mea viata si intreaga mea putere. Pentru ca ingerului i se vede chipul iar mie mi se disting cuvintele...

... pentru ca povestile frumoase se afla in pasii oamenilor obisnuiti.
... pentru ca noi putem scrie o intraga istorie a doi oameni.
... Tu & Eu.
... Iar asta de fapt nu inseamna nimic.
... Pentru ca Tu&Eu este o singura persoana.
... Noi.
... si pt. ca nu mai pot forta pe nimeni sa ne inteleaga.

Iar aceasta nu este dacat o chestie despre un inger...
Oare unde-mi va fi ingerul cand noaptea ma va rapi?