Despre fericire

Cate motive au oamenii de a fi fericiti? Din punctul meu de vedere sunt multe, foarte multe, infinit de multe... In primul rand este motivul de a te fi nascut; ti s-a oferit o viata pe care ar trebui sa stii s-o traiesti; nu ma intereseaza daca un om sa traieste traieste drept sau nu, daca drumul sau este sau conform cu parerile celorlalti; tot ce ma intereseaza este daca el TRAIESTE, caci este o diferenta de la cer la pamant intre a trai si a fi viu. Faptul de a fi viu nu-ti asigura decat suferinta, caci asa cum scriam eu intr-un text „in viata nu-ti este destinata decat suferinta; pentru orice altceva trebuie sa te lupti”. In schimb, daca alegi sa si traiesti atunci te poate gasi si fericirea foarte usor. Ce inteleg totusi prin a trai? Inteleg faptul de a-ti asuma propria viata, de a te abandona propriei inimi si de a-ti urma impulsurile dictate de aceasta; asta inseamna a trai si asta inseamna drumul catre fericire.
Acum... ar trebui totusi sa ma gandesc la cateva motive de a fi fericit. Sa le enumar si sa incerc sa ma bucur in continuare de ele si sa fac tot posibiliul sa nu le las sa ma paraseasca... So...

1. Scrisul. ...sub toate formele lui, cu toate motivele lui; ma face fericit chiar si atunci cand sunt trist, si atunci cand am nevoie sa zambesc... si atunci cand ma simt singur. Scrisul sub forma de pasiune, scrisul in forma de nevoie, de obligatie, de strigare launtrica a sufletului drept nevoie de a comunica.
2. Un ceai la Carturesti / o cafea la El Cafe de Mi Finca. Pentru ca unele locuri inseamna cu adevarat ceva pentru mine; ma gandesc ca fiecare persoana are nevoie in viata sa de un loc caruia sa-i apartina si care sa insemne o eliberare a propriei minti; ma gandesc desigur la Brokeback Mountain, Hotel California, Hotel Morrison, etc. Fiecare are un loc in care vine si din care mai apoi pleaca iar in urma nu ramane decat un singur lucru... timp.
3. Prietenii. Cele mai multe persoane ar putea spune despre mine ca sunt o persoana rece si indiferenta; nu ma deranjeaza – asta si vreau sa par. In schimb cei care ma cunosc cu adevarat stiu ca daca incep sa ma implic nu mai pot da inapoi. Stiu sa imi pretuiesc cu adevarat prietenii si sunt constient de marele adevar: numai ei ma pot transforma cu adevarat. De aceea, atunci cand este nevoie nu stau deloc la discutii, doar in dorinta de a actiona in binele lor.
4. Cartile. Caci este o adevarata eliberare de tot, de toate chestiile care ma pot destabiliza. Deasemenea cartile ma fac mai puternic si imi dau o incredere mai mare in mine, ceea ce inevitabil duce catre o fericire mai solida. Cartile sunt si ele tot un fel de prieteni...
5. Amanuntele. Stiu ca suna ciudat insa este foarte adevarat; de multe ori pot percepe amanunte care celorlalti le scapa din vedere motiv pentru care nu se pot bucura de ele. Pot prinde din zbor miscari de degete, zambete fugare, tremuraturi fragile – intr-un cuvant gesturi cuprinse in secunde insa care imi pot spune pe loc tot ceea ce persoana se teme a-mi marturisi...
6. Muzica. Eliberare, dialog, putere. Muzica este ceea ce ma pune in miscare, ceea ce-mi ofera „nebunia de dimineata”:D Muzica din toate directiile, muzica vie, muzica vietii...
7. Din pacate... viciile. Uneori sunt fericit daca am o ceasca de cafea sau o cola langa mine...
8. Faptul ca pot zambi. ... si ca mereu gasesc inca puterea de a-mi intinde fata intr-un zambet care ii poate si pe ceilalti sa se binedispuna.
9. Lupta. Constrangerea. Rabdarea. Acestea sunt conditiile fericirii si singura cale posibila de urmat. Faptul ca pot lupta pentru fericirea mea, pentru prietenii mei, pentru un scop ascuns in inima mea. Faptul ca de multe ori m-am simtit constrans in a face ceva ce pana la urma a trebuit sa ma duca inspre fericire – de foarte multe ori m-am indoit de sensul existentei mele. Rabdarea pentru ca astazi stiu inca ca nimic nu se termina si ca oricata suferinta as intampina... candva fericirea se va intoarce.
10. Clipa. Pentru ca ma slasa sa traiesc.

Acestea fiind spuse cred ca ma pot opri... nu inainte de a mai spune cate ceva... Nu se afla fericire decat in prezent, in puterea clipei; trecutul o transforma in umbra a regretului. Nu exista fericire continua niciodata; exista doar fragmente de viata transformate in fericire si doar temporare; nu exista decat puncte de fericire... si clipele de trecere intre lumi... dar asta este deja altceva...