Ce-o mai fi

    Orice s-ar spune până la urmă cred că trebuie să-mi continui drumul aşa cum cred eu de cuviinţă. Poate că voi reuşi să fac ceea ce mi-am propus - asta însemnând să învăţ (ar fi şi cazul ţinând cont că am trecut a XII-a) şi în felul ăsta îmi voi pregăti drumul pentru bac şi ce-o mai mai fi. Cert e însă că iar încep să ma ia damblalele în sensul că simt în mine iar aburii nemulţumirii şi ai revoltei.

    Nu, nu mi-am rezolvat încă problemele în acest liceu. Încă nu am arătat cine sunt, încă nu m-am răzbunat aşa cum aş fi vrut pentru toate lucrurile ce mi s-au făcut (chiar dacă ştiu că răzbunarea e arma prostului lasă să fiu eu prost măcar o dată). Aşadar acum acum la dispoziţie un an şcolar să plec împăcat chiar dacă asta ar însemna să mă chinui mult mai mult decât am făcut-o până acum.

    În primul rând ori îmi rezolv viaţa personală ori plec din liceu lăsând în capul meu o pare zonă colorată. Oricum ştiu că ea va rămâne şi că înfluenţa ei mă va cuprinde. Însă nu vreau să mă mai influenţeze direct. Vreau să mă pot elibera.

    În al doilea rând trebuie să fac ceva pentru a scăpa de resentimente. Vreau să nu mi se mai râdă în faţă atunci când eu vorbesc ceva serios, vreau să las ceva în urmă...

    Vreau să fiu înţeles.

    Simt nevoia să spun iarăşi totul. SĂ SPUN CĂ UNII PROFESORI NICI MĂCAR N-AR TREBUI SĂ VISEZE SĂ SE PREZINTE ÎN FAŢA UNOR ELEVI. Să spun că ceea ce noi numim şcoală e doar o mare nebunie. SĂ SPUN CĂ UN PROFESOR DE CALITATE N-ARE NEVOIE SĂ LASE CORIGENŢI. Să-i fac să înţeleagă că elevul face şcoala până la urmă şi că profesorul nu este decât unelta unui sistem ce la noi se remarcă prin lipsuri.

    Aş vrea să mă fac că nu văd că am avut cel mai mare ghinion de a fi unde sunt. Sunt doar EU până la urmă, sunt... cine sunt... şi nu mi-a plăcut niciodată singurătatea. De aceea poate ceea ce m-a durut cel mai rău nu a fost nedreptatea din jur (pe care oricum n-am s-o iert) ci tocmai acea tăcere dureroasă pe care mi-a oferit-o tocmai persoana de la care o aşteptam. Diriga. LIPSA DE DIALOG MĂ ÎNSPĂIMÂNTĂ. Mi-am căutat alte porţi îmi caut posibilităţi de a scăpa de o luptă.

    NU E NIMIC MAI GREU DECÂT SĂ FII EU.

technorati tags:scoala, vacanta, personal

Blogged with Flock