Sunday, October 15, 2006

Indiferenta

Cat de mare poate fi durerea pricinuita de sentimentul singuratatii? Cat de mult poti suferi in tine simtindu-te parasit si alungat de toti ceilalti? Dar nu... nu toti ceilalti conteaza... nu! Conteaza o singura persoana din randul tuturor!...
Iata cum mi-a trecut ziua incercand sa te gasesc... telefonul suna mereu a gol anuntandu-ma ca tu nu mai existi... Nu te-ai stins din viata, nu, n-ai murit, doar ca pur si simplu ti-ai pierdut urma... Durerea imi este din ce in ce mai mare gandindu-ma ca am fost abandonat... Ca am fost uitat... Indiferenta e cea mai grea pentru ca ajunge sa te faca sa nu mai stii ce se afla in mintea ta...
Am inrosit telefonul... Nu esti de gasit.... nu astazi! Am replica perfecta pe care sa ti-o dau cand ma vei suna chiar tu mai pe seara si sunt aproape precis de ceea ce-mi vei raspunde... Vei crede ca un cuvant rezolva totul dar din pacate o stii prea bine ca nu e asa... Dar oare ce s-a stricat? De ce? S-a produs intr-adevar ceva sau este totul doar o obsesie din mintea mea?
Sunt obsedat?
Cat de mare poate sa fie chinul pe care il simti atunci cand incerci sa adormi la ora 16:46 intr-o zi caniculara, stand ghemuit in pat doar intr-o pereche de pantaloni scurti? Telefonul imi sta in mana inert suportandu-mi saruturile... chiar si pielea mea s-a saturat de atatea saruturi...! cat de mare poate fi chinul? Cat mai pot sa astept?
Probabil ca peste vreo doua ore ma vei suna cerandu-ti iertare pentru o vina ce nu exista decat in mintea mea, pentru care ceilalti nu te-ar acuza... cerandu-ti iertare pentru uitare... pentru indiferenta...
Dar aceasta... asta... indiferenta doare cel mai rau... Ea este cea mai veninoasa dintre toate mijloacele de tortura ce se pot aplica asupra cuiva... Indiferenta! Mai ales daca... mai bine tac!
O cautare absurda pentru o comoara... O comoara indiferenta... nu ii pasa daca este a mea sau a intregii lumi sau a nimanui... Asta e ultima varianta... A nimanui nu se va lasa niciodata... Este o comoara careia ii place sa fie in posesia cuiva... Nu ii place singuratatea... dar... ma ignora!
Unde se va ajunge?
- se vede cat de mult iti pasa!, ma gandesc eu la replica pe care sa i-o dau...
v-am spus... stiu si ce-mi va raspunde...
- Termiiinaaaa! Stii ca nu-i asa...
Aici e problema... as fi vrut sa fi stiut... dar nu pot! Dar nu stiu! Cat de greu este totul... Cat poate fi de greu sa fii Cineva!

Scris canda in august Posted by Picasa

No comments: