Balada indragostitului

Daca eu am sa mor
Cui sa las iubirea mea,
Singura comoara vie,
Singura ce ma salva?
Ti-as lasa-o chiar tie
Dar nu pot s-o uit si pe ea
Caci saracita e-acum de sentiment...,
As putea s-o las ei daca vrea...
Daca eu mor
Cine-o sa mai tina la voi?
Cine-o sa va mai intrebe
Cat fac o lume minus unu?
Oare fac doi?
Cui sa-mi las iubirea
Daca am sa mor?
Ti-as lasa-o chiar tie
Pentru ca de tine
mi-ar fi cel mai dor!
Dar vor ramane ele
Plangandu-mi ispita...
Lor ce sa la dau?,
Cui sa-mi las iubita?
Eu cand v-am spus ca pot sa mor
Din lipsa de iubire
Voi m-ati hranit cu sentiment
Si astazi mi-e mai bine...
Dar eu chiar daca am sa mor
Cui sa-mi las iubirea?
Caci micul sunet de amor,
Cuvantul, astazi,
Mi-este muritor...?
Ma veti uita prin cimitire,
Pe sub pamant?
Mi-e greu sa plang fara iubire,
mi-e greu sa sunt...
Si eu, cui sa las iubirea mea
In timpul numit moarte
Cand doar pe tine te aveam?
Dar tu imi esti departe...
Si-mi mai ramane doar sa plang
Ca voi nu ma-ntelegeti,
Cui sa las iubirea mea
Cand multi imi vor cuvantul,
Cand inima mi-e piatra grea,
Cand sufletul mi-e vantul?
Si daca eu maine am sa mor
Imvins de crudul timp
Tu cui ii vei raspunde lin
In caldul anotimp?
Caci viata mi-e neputincioasa
In a iubi curat...
Tu nu esti singura
Nici vei putea vreodata-a fi
Fata de-mparat.
Si cui sa las iubirea mea
Cand inima mi-e sparta,
Cand ochiul mi-e soarele fierbinte,
Cand sufletul mi-e marea-nvolburata?
Pe tine singura eu nu te recunosc
Asa cum pe mine singur nici macar...
Doar daca poti spune noi
Atunci va las iubirea mea,
Iubirea mea e la voi!

Si daca nu,
Eu cui sa las iubirea mea,
Neinteleasa taina,
Cand inima mi-e cufar greu,
Cand sufletul mi-e haina?