The Truman Show

The Truman Show (1998) este un film în regia lui Peter Weir avându-l în rolul principal pe Jim Carrey.

All the world's a stage... cam aşa sună unul dintre sloganele filmului. Şi de faptul că toată lumea este o scenă ajunge să fie conştient în cele din urmă şi Truman Burbank, personajul interpretat de Jim Carrey, a cărui întreagă viaţă este difuzată non stop, 24 de ore din 24 la televiziune, fără ca el să fie conştient câtuşi de puţin.

Gândindu-mă puţin cred că am găsit cărei întrebări îi constituie acest film un bun răspuns... Cum ar fi să lipseşti din propria viaţă însă să fii tot timpul în viaţa celorlalţi? Ceea ce este uimitor în cadrul acestui film este reprezentat de de timpul în care Truman "joacă pe neştiute" rolul de actor în propria sa viaţă: 30 ani trecuţi de la naşterea sa, difuzată în direct la TV.

Preocupându-mă mai mult de latura filosofică a filmului m-aş referi mai mult la disperarea lui Truman atunci când ajunge să descopere că viaţa sa nu este decât un şir continuu de evenimente ce se succed de la o zi la alta. Constată astfel că lumea pare că-l priveşte tot timpul, că nevasta face reclamă chiar în faţa sa unor obiecte de uz casnic şi că din momentul în care ajunge să obiecteze asupra a ceea ce i se întâmplă, ceilalţi îl tratează într-un mod nepotrivit.

Reuşeşte în cele din urmă să evadeze în lumea reală, acolo unde îl aştepta iubirea reală, sfindând vocea dumnezeiască a regizorului şi impunându-şi dreptul de a trăi ca toţi ceilalţi oameni. Good morning, and in case I don't see ya, good afternoon, good evening, and good night!

Un film foarte bun cu o bună încărcătură morală. [Şi dacă The Truman Show ajunge la sfârşit, atunci să înceapă viaţa!]